Treceți la conținutul principal

Engleza vorbită în diferite colțuri ale lumii - partea întâi

Aș putea spune că totul a început de la un articol a lui Elly, despre experiența ei într-o multinațională, dar totul a început cu mult mai mult timp în urmă. Totul a  început pe vremea când eram mică și urmăream toate desenele în engleză, apoi filmele în spaniolă și italiană, cît și anumite programe de divertisment în cele 3 limbi menționate.

Așa am învățat eu, puțin câte puțin, engleza, spaniola și italiana (cea din urmă, la un nivel abia conversațional, adevărat, dar înțeleg și citesc foarte bine). Apoi am ajuns la școală și m-am chinuit cu franceza, deși o limbă frumoasă, melodioasă, tare am mai urât-o, din cauza profesorilor pe care i-am avut de-a lungul anilor. Acuma dacă mă întrebi ceva, s-ar putea să-ți răspund într-o fran-glezo-spaniolă. Pierderea mea!

Primul contact cu o limbă străină, vorbită chiar de către nativi, a fost în liceu. M-am întâlnit, din pură întâmplare, pe stradă, cu un grup de spanioli. Și cum eram foarte mândră că spaniola era a 4-a limbă străină învățată (după franceză, engleză și latină, dar mai aproape de inima mea), am intrat în vorbă cu ei. Se pierduseră și nu mai știau pe unde să o ia pentru a se întâlni cu restul grupului de turiști. Pentru că am vorbit cu ei, într-o conversație liberă, am căpătat mai multă încredere în mine.

Apoi, un an mai târziu, eram translatoră pentru un grup de medici americani veniți în Botoșani (orașul meu natal) pentru a opera, consulta gratuit. Deși experiența a fost una interesantă și benefică pentru nivelul meu de engleză, nu prea mi-au plăcut oamenii cu care am avut contact. Prea se credeau mari și tari, petreceau până târziu tare chiar dacă dimineață aveau operații complicate de executat. 

Unul singur, un chirurg la vreo 40 de ani, mi-a plăcut. Mai stingher el, deoarece nu prea își avea locul in grupul de petrecăreți, dar era mai cumsecade și îl respectai cu adevărat. Se trezea dimineața foarte devreme pentru ”jogging” de vreo 10 km, stătea de vorbă cu noi - tinerii translatori și chiar se interesa de viața din România, din orașul nostru și de a noastră, în general. Glumea cu pacienții, deși, pe moment, aceștia nu întelegeau până nu traduceam. Totuși, am rămas cu niște cunoștinte de limbaj tehnic medical în limba engleză.

La facultate, experiețele s-au înmulțit: studenții Erasmus, voluntariatul in Asociația Adisis Tineri și campusul lor de vară de la Cotnari împreună cu spanioli și italieni, babysitting-ul și cântecele/poezioare în engleză, plus cursuri și seminarii, colocvii, licență și master la Facultatea de Litere. Toate mi-au plăcut. Studenții Erasmus sunt atât de deschiși, atât de dornici de a experimenta lucruri noi. Voluntariatul a fost ceva nou pentru mine: pe de o parte campusul de vară pentru copii era o provocare (să strunești vreo 50-60 de copii cu vârste cuprinse între 4 și 9 ani este prea mult chiar și pentru mine, dar m-am descurcat; mă pufnea râsul când îi auzeam cum mă strigă: Doaaaaaamnaaaaaa!); pe de altă parte, comunicarea cu cei din jur, ceilalți voluntari, fie ei români sau străini.

Cred că singurul meu regret din acea perioadă este faptul că nu am fost și eu cu o bursă Erasmus în afară. Aveam șanse, dar nu mai știu de ce nu am aplicat. De acuma, a trecut și trebuie să privesc înainte. Mai sunt multe de zis, dar o voi face în partea a doua a acestei ”povești”: despre vara în Grecia și joburile care implică să vorbești/scrii în alte limbi

Comentarii

  1. Faptul ca sa stii o limba straina in ziua de azi e mai mult decat un lucru benefic. Se cauta vorbitori de lb. straine peste tot in orice domeniu.Pupici!

    RăspundețiȘtergere
  2. ma faci curioasa!!! astept continuarea! :)

    RăspundețiȘtergere
  3. Eu am facut un curs de engleza la Fides si am inceput sa-mi pun in practica cunostintele acumulate acolo in vacantele in strainatate, in Grecia, Spania sau Croatia. Strictul necesar evident, cat sa ma descurc la hoteluri si in magazine. Mi-ar fi placut si mie facultatea de limbi straine, engleza-spaniola. Iubesc aceste limbi, mai ales spaniola vorbita in Mexic si Venezuela, ca cea vorbita in Spania e cam enervanta. :))

    RăspundețiȘtergere

Trimiteți un comentariu

Postări populare de pe acest blog

Concurs "În așteptarea Crăciunului" cu Fairy`s Events - ÎNCHEIAT plus CÂȘTIGĂTORII

Puțin câte puțin ne pregătim de Crăciun. Cu liste, cu idei, cu poezii și colinde pentru a-l impresiona pe Moș Crăciun. Ca să nu mai zic că și super/hyper marketurile și site-urile online au început de multișor deja să ne tot convingă să începem cumpărăturile de Crăciun cât mai devreme posibil.
Eu îmi aduc aminte din copilărie că majoritate cumpărăturilor se făceau în decembrie, cât mai aproape de ziua cu pricina, bradul era împodobit pe 24 decembrie, cu colinde de la radio, televizor sau discuri de vinil (chiar, mai există așa ceva?!), mama pregătea mâncarea, tata ajuta la orice era nevoie și apoi noi mergeam la colindat prin cartier, la rude și cunoștințe. Și era foarte frumos!
Acum e frumos din alte motive: redescopăr Crăciunul prin ochii Emiliei și acușica al bebelușului. Și mi se pare la fel de magic ca înainte, doar că din altă poziție: aceea de părinte. De aceea, împreună cu Oana de la Fairy`s Events (și ea mama unei fetițe) ne-am gândit să organizăm un concurs pentru pitici și…

Prin cenușa de visuri de Oana Arion

Mi-am jurat că nu voi mai citi trilogii sau serii care nu sunt publicate în totalitate. Mi-am jurat și nu m-am ținut de cuvânt. Cum să reușești să te ții de cuvânt când în fața ta apare manuscrisul penultimului volum al seriei mult-iubite? Nu poți. Te apuci de citit și încerci să citești destul de repede ca să afli tot și, totuși, destul de încet ca să nu se termine dintr-o dată.
Călătoria mea a început acum vreo 2 ani și ceva, cu lectura primului volum din seria Nemuritor și descopeream atunci un mix de fantasy, romance, umor fin și personaje de care ajungi să te îndrăgostești. Apoi am zis că voi cumpăra următoarele 4 volume și le voi citi când seria va fi publicată integral. Desigur că soarta a avut alt plan: la începutul anului am cumpărat pachetul cu primele 3 volume și in 3 nopți erau gata.




Am crezut că îmi va fi la fel de ușor și cu acest volum 4: mă refer la găsit timp pentru citit, pentru că imediat ce începi să citești și te scufunzi în lumea Victoriei nu prea mai este cale …

Concurs încheiat: Campionatul Național de Joacă pentru Părinți și un mini-concurs

Pe 16 octombrie am fost invitată la Campionatul Național de Joacă pentru Părinți cu Mirela Retegan. A căzut într-o duminică, numai bine a putut să stea tati cu Emi și eu să pot participa. Și mă bucur nespus că am putut face asta.   Cine nu a auzit de Gașca Zurli dintre cei care au copii? "Am o căsuță mică, așa și-așa ...."-ne executam amândoi lângă mândră și dansam de mamă focului și rădeam ca nebunii. "Cântec pentru Maya"-acel Maya e ceva generic, deși dedicat fiicei Mirelei Retegan, poate fi înlocuit cu absolut orice nume, mai ales cel al puiului tău, și îți dai seama că, de multe ori, ei nu vor bunuri materiale ci să fim alături de ei cât mai mult.






Campionatul de Joacă pentru Părinți ar trebui organizat în fiecare lună :) Pentru că merită. Pentru că aș vrea cât mai mulți părinți să se joace, să uite de încrâncenările zilnice și să redevină pentru vreo 2-3 ore niște copii veseli, puși pe joacă și învățați să se distreze.   E vorba despre timp de calitate cu copil…