joi, 29 mai 2014

Engleza vorbită în diferite colțuri ale lumii - partea întâi

Aș putea spune că totul a început de la un articol a lui Elly, despre experiența ei într-o multinațională, dar totul a început cu mult mai mult timp în urmă. Totul a  început pe vremea când eram mică și urmăream toate desenele în engleză, apoi filmele în spaniolă și italiană, cît și anumite programe de divertisment în cele 3 limbi menționate.

Așa am învățat eu, puțin câte puțin, engleza, spaniola și italiana (cea din urmă, la un nivel abia conversațional, adevărat, dar înțeleg și citesc foarte bine). Apoi am ajuns la școală și m-am chinuit cu franceza, deși o limbă frumoasă, melodioasă, tare am mai urât-o, din cauza profesorilor pe care i-am avut de-a lungul anilor. Acuma dacă mă întrebi ceva, s-ar putea să-ți răspund într-o fran-glezo-spaniolă. Pierderea mea!

Primul contact cu o limbă străină, vorbită chiar de către nativi, a fost în liceu. M-am întâlnit, din pură întâmplare, pe stradă, cu un grup de spanioli. Și cum eram foarte mândră că spaniola era a 4-a limbă străină învățată (după franceză, engleză și latină, dar mai aproape de inima mea), am intrat în vorbă cu ei. Se pierduseră și nu mai știau pe unde să o ia pentru a se întâlni cu restul grupului de turiști. Pentru că am vorbit cu ei, într-o conversație liberă, am căpătat mai multă încredere în mine.

Apoi, un an mai târziu, eram translatoră pentru un grup de medici americani veniți în Botoșani (orașul meu natal) pentru a opera, consulta gratuit. Deși experiența a fost una interesantă și benefică pentru nivelul meu de engleză, nu prea mi-au plăcut oamenii cu care am avut contact. Prea se credeau mari și tari, petreceau până târziu tare chiar dacă dimineață aveau operații complicate de executat. 

Unul singur, un chirurg la vreo 40 de ani, mi-a plăcut. Mai stingher el, deoarece nu prea își avea locul in grupul de petrecăreți, dar era mai cumsecade și îl respectai cu adevărat. Se trezea dimineața foarte devreme pentru ”jogging” de vreo 10 km, stătea de vorbă cu noi - tinerii translatori și chiar se interesa de viața din România, din orașul nostru și de a noastră, în general. Glumea cu pacienții, deși, pe moment, aceștia nu întelegeau până nu traduceam. Totuși, am rămas cu niște cunoștinte de limbaj tehnic medical în limba engleză.

La facultate, experiețele s-au înmulțit: studenții Erasmus, voluntariatul in Asociația Adisis Tineri și campusul lor de vară de la Cotnari împreună cu spanioli și italieni, babysitting-ul și cântecele/poezioare în engleză, plus cursuri și seminarii, colocvii, licență și master la Facultatea de Litere. Toate mi-au plăcut. Studenții Erasmus sunt atât de deschiși, atât de dornici de a experimenta lucruri noi. Voluntariatul a fost ceva nou pentru mine: pe de o parte campusul de vară pentru copii era o provocare (să strunești vreo 50-60 de copii cu vârste cuprinse între 4 și 9 ani este prea mult chiar și pentru mine, dar m-am descurcat; mă pufnea râsul când îi auzeam cum mă strigă: Doaaaaaamnaaaaaa!); pe de altă parte, comunicarea cu cei din jur, ceilalți voluntari, fie ei români sau străini.

Cred că singurul meu regret din acea perioadă este faptul că nu am fost și eu cu o bursă Erasmus în afară. Aveam șanse, dar nu mai știu de ce nu am aplicat. De acuma, a trecut și trebuie să privesc înainte. Mai sunt multe de zis, dar o voi face în partea a doua a acestei ”povești”: despre vara în Grecia și joburile care implică să vorbești/scrii în alte limbi

marți, 27 mai 2014

În ultima vreme

Am lipsit destul de pe blog. Nici poze nu am mai făcut - imediat după ziua Emiliei ni s-a stricat aparatul foto și e așa de ”nasol” pentru că au mai fost atâtea momente frumoase care ar fi meritat păstrate și astfel, sub formă de filmulețe și fotografii. Dar, asta este. Trecem și peste asta.

În ultima vreme am stat mult pe afară, cu toata căldura aceasta, cu toate ”buburuzele” ieșite afară la joacă, ne-am făcut și câțiva prieteni de joacă (ocazionali, pentru că nu stăm în același cartier, dar și ce bucurie e când se văd cei mici).

De Sfinții Constantin și Elena am sărbătorit cu nașii Emiliei, cu un tortuleț pentru ea, multe baloane, fugă prin casă și descoperirea tabletei lor. A prins șmecheria: știe că trebuie să pună degețelele pe ecran ca să se ilumineze sau să scoată sunete. Cel mai fain a fost când a deschis o aplicație cu muzică și a compus niște ”beat-uri” tehno-dance apăsând niște pătrățele. Stăteam toți pe pat, în jurul ei, și o lăsam să cânte și să danseze. Apoi râdeam în gura mare. Ce moment frumos a fost!

Acum ieșim pe afară cu căruciorul (Mare minune, mare!), pentru că de pe la 6-7 luni nu a mai vrut să stea în el. Astfel că acuma profit de faptul că mai obosește de la atâta mers și mai vrea în curăcior și luăm mai multe jucării cu noi, printre care și bebele ei - jucărie primită cadou de ziua ei. Mă amuză cât de protectoare poate fi uneori cu el, pentru ca mai apoi să-l arunce pe jos.


La gâdilat floricelele. Nu le rupe, doar le mângâie de parcă le-ar gâdila :))


Eu zic că ține magazinul, să nu cadă bucăți pe jos


Desigur, ea pe jos, pe lângă cărucior :))


Când suntem afară, merge exact pe lângă toate magazinele ca sa le atingă vitrinele și să se sprijine de ele ...sau magazinele se sprijină de ea?! Cine mai știe?! Și bebele este prezent peste tot. Imediat cum aude o melodie că și începe să danseze, distrându-i pe toti din jurul nostru. Ce să fac: are suflet de artistă/entertainer!

În casă, atunci când nu ne plimbăm din cameră în cameră de parcă am fi un tren uman (mă urmărește oriunde merg), ascultăm toată ziua Peter Hollens - un artist adevărat. Îmi place la nebunie!











Ân rest am mai citit puțin, se pare că și dormit mai puțin (din cauza căldurii pe care nu o suport). Voi ce ați mai făcut? Nici nu am avut cum să trec pe la voi.

sâmbătă, 17 mai 2014

Anunțarea câștigătorilor!!!!

Sfârșitul concursului și anunțarea câștigătorilor!!!!
Până la urma, lista rămâne așa cum a fost și prima dată, doar am amestecat numele:

1. Carla Vlad
2. Adrian
3. Mona Smiles
4. Coco
5. Laura Elena
6. Daniela Ella
7. Vienela

Și câștigătorii sunt:

numărul 2 - Adrian Manea

numărul 4 - Coco 

numărul 5 - Laura Elena





Vă rog să-mi trimiteți pe adresa de email sutzu.miri@gmail.com adresa voastră completă, cu nume și eventual număr de telefon .... pentru a vă putea trimite coletele - premiile. 

Felicitări tuturor! Un weekend fain!


vineri, 16 mai 2014

Librăria online ideală - între vis și realitate

Citesc, deci exist. Cam așa m-aș descrie în multe cazuri. Și citesc mult și despre aproape orice (încă nu am ajuns la fizica nucleară sau chimia moleculară, dar nu se știe niciodată, nu?).

Îmi plac librăriile. La nebunie. Înainte intram într-o librarie doar pentru a mirosi cărțile, pentru acea stare de bine pe care mi-o dă sentimentul că sunt înconjurată de cărți. Desigur, spre sfârșit eram și puțin frustrată, deoarece ieșeam doar cu o carte sau 2 sau 3, și nu cu toate cele pe care mi le doream. Prețurile erau destul de ridicate la acele cărți dorite.

De câțiva ani, mai mult mă interesează librăriile online. Nu mă înțelegeți greșit: încă ador să intru într-o librărie fizică (bricks & stones), dar ador și confortul și eficacitatea cumpărăturilor online, în ceea ce privește cărțile.

Libris.ro ne provoacă, chiar de ziua lor (sunt mari acuma, numai buni de mers la grădiniță și recitat poezii – împlinesc 5 anișori - La mulți ani!!!!!), să răspundem într-un articol la întrebarea: ”Cum arată librăria online ideală?” Nu e greu de răspuns, dar nici așa ușor cum s-ar crede. Având ceva experiență în a comanda diferite din mediul online (cred că de vreo 3 ani, cam așa ceva), acum știu ce îmi doresc.



O librărie online ar trebui să fie accesibilă cât mai multor persoane, de pe cât mai multe dispozitive (calculator personal, telefon, tabletă). Transparența este încă un criteriu important în alegerea unei librării online: toate prețurile și taxele să fie cele afișate inițial, să ai acces imediat la comanda ta și să existe un sistem de a confirma (prin telefon, fax sau email) tot ceea ce ai comandat – tocmai pentru a nu apărea complicații pe parcurs.

O librărie online care se respecta se și ține de cuvânt: când promite că o anumită comandă va fi la expeditor acasă în maxim 48 de ore, atunci așa să fie! Să nu trecă 3-4 zile până să ajungă comanda pentru că se vor pierde clienți. O librărie online de renume știe să-și aleagă bine partenerii, pentru a concorda cu principiile respectate și de ei.

O librărie online, față de una fizică, ar putea și ar trebui să-și fidelizeze clienții, aceștia devenind, într-un final, parte din marea familie a celor care au găsit exact ce și-au dorit pe site-ul lor. Această fidelizare nu se face ușor: trebuie să faci dovada că într-adevăr apreciezi munca celor care îți îndeplinesc visul prin noi și noi comenzi, o recenzie favorabilă nu ar strica (a nu se înțelege publicitate doar de dragul de a scrie ceva acolo, ci, mai bine zis, un gând bun transmis celor din spatele site-ului, o urare sau un ”mulțumesc” – cât de mult contează!).



Ce nu îmi place mie la multe astfel de librării este faptul că te condiționează. ”Cumpară de această sumă (x lei) și transportul va fi gratuit.” Înțeleg că aveți un contract cu Poșta Română sau cu vreo firmă de curierat și vă costă bani, dar încercați și metoda Libris.ro – ei au transportul gratuit la orice comandă și chiar ajunge in 24 până la 48 de ore. O fidelizare mai mare ca aceasta nu aveți cum să găsiți!

Promoții apar oriunde: 2 cărți cumpărate și a 3-a este gratis, cumperi de o anumită sumă și primești o reducere, autorii lunii sunt la reduceri, pachete promoționale la jumătate de preț etc. Peste tot vezi astfel de oferte, dar tot condiționat rămâi. Numai la Libris pot să-mi comand cartea pe care o doresc (deocamdată doar volumele I  și II Fluturi de Irina Binder) și să o primesc rapid și fără alte bătăi de cap.

Dar cel mai important, este că poți răsfoi pagini din cărțile online pentru a fi sigur/ă că sunt exact cum te așteptai. Este ca în imaginația mea:

Librăria online ideală ar arăta ca un palat virtual, pe care pot să-l colind în tihnă, fără grabă, fără întreruperi de genul ”Vă pot ajuta cu ceva?”, căutând cărți, răsfoindu-le paginile pentru o avanpremieră, citind descrierea cărții și poate chiar câte o recenzie, părerile altora care au citit cartea, adăugând-o la Lista cu cărțile online dorite –Wishlist-ul sau chiar în coșul de cumpărături. Palatul acesta virtual ar fi ticsit cu cărți în toate limbile lumii, de toate genurile și la prețuri accesibile oricărui buzunar. Aici aș face cunoștiință cu marii clasici, cu contemporanii, cu românii de azi și de altădată, cu străini frumoși în felul lor, mi-aș pune la încercare cunoștințele despre diferite subiecte, aș găsi un echilibru între lumea exterioară și cea din interiorul meu, m-aș pregăti mai bine pentru diferitele etape ale vieții ... totul citind din cărțile adăpostite în acest măreț palat virtual.


Eu am găsit acest palat! Sunt fericită! Voi l-ați găsit? Dacă nu, încercați Libris.ro – o librărie online pentru toate gusturile ... și toate buzunarele!


sâmbătă, 10 mai 2014

La mulți ani, draga mea!

Ai împlinit un anișor. Un an întreg și nu-mi vine să cred. Mă uit la tine cum răscolești jucăriile, cum aduni mingiuțele zornăitoare pentru a le pune în cutie, apoi să mi-o aduci mie ... să-mi arăți isprava ta.

Sunt înnebunită după zâmbetul tău, pe care îl dăruiești din suflet oricui, pentru a-i însenina ziua. Iubesc ochișorii aceia ai tăi, mari, curioși, mirați, concentrați, veseli și cu o culoare ca a ciocolatei pure. Iubesc mânuțele tale care mă cuprind pe după gât când trebuie să mergi la somn.

Iubesc totul la tine, doar ești puiul meu cel scump. Îți doresc tot binele din lume, sănătate și să continui să descoperi lumea și să te bucuri de ea așa cum este! Noi îți vom fi alături întotdeauna, orice ar fi.





Happy birthday, princess!

luni, 5 mai 2014

Dă-mi 5 minute din timpul tău!

5 minute din timpul tău (Sonia a calculat de fapt cu vreo 2 minute mai mult, dar să zicem că restul de 2 minute ți le vei petrece gândindu-te ce poți face mai mult)! De atâta este nevoie pentru a face un copil fericit. De atâta este nevoie pentru a împlini un vis, oricât de mic, dar este totuși un vis împlinit. 



V-am tot vorbit despre Semn SPRE carte și campania aceasta foarte dragă mie. Acum Sonia a înscris Semn SPRE carte în Țara lui Andrei, pentru finanțare. Proiectul merită mai mult decât un like. Merită și un vot din partea ta.

Mergi pe site-ul celor din Țara lui Andrei, fă-ți un cont, asta dacă nu ai deja unul, și voteaza cu Semn SPRE carte.



Aici aveți și situația cărților deja donate: http://atshort.com/carti

PS1: Știu că la crearea contului pe Țara lui Andrei vi se cere și un număr de telefon. Și eu l-am dat, acum un an și ceva, cînd mi-am făcut cont pentru prima dată. De atunci și până în prezent nu am fost niciodată deranjată de vreun mesaj, telefon nelalocul lui, inoportun sau pur și simplu din greșeală. Pe scrut, nu am fost niciodată contactată de ei. Numărul de telefon vi se cere doar pentru validarea contului și nimic mai mult.



PS2: Aș fi scris mult mai devreme despre votarea în ȚlA, dar am fost plecate (Emilia și cu mine) la mama mea și acolo chiar nu am mai avut timp să deschid Blogger-ul pentru a putea scrie ceva. Oricum aveți timp până pe 15 mai să votați.





Dați sfoară-n țară despre proiect și despre votarea lui, votați și voi și distribuiți pe canalele de socializare pentru ca și prietenii, familia să voteze. Putem îndeplini mai multe dorințe, mai multe vise, doar împreună!

Handmade with Love - Portofoliu de creatori handmade (2) Iasi

Ca și în primul articol al acestei serii-portofoliu, și acesta vă prezintă creatorii de handmade din Iași. Sunt p ersoane minunate , ca și...

Popular