Treceți la conținutul principal

Îngerul Pierdut de Javier Sierra

Îmi plac la nebunie romanele care știu să combine armonios thriller-ul cu misterul și exotismul teoriilor care țin de religie și mitologie. Iar Javier Sierra reușește de fiecare dată să facă exact asta, chiar de la primele romane pe care le-am citit și au fost scrise de el: Cina Secretă și Doamna în Albastru.

Sunt pline de întorsături de situație, de referiri la Biblie, la personajele biblice sau istorice care au trăit cu adevărat, descrieri amănunțite ale orașelor/zonelor vizitate de către personajele din carte, documentare serioasă în ceea ce privește referirile la momente istorice, artă, tehnologie, religie.

Dacă Cina Secretă este plasată în Evul Mediu, iar Doamna în Albastru este o incursiune în prezentul din carte și Evul Mediu pentru a afla adevărul atât despre ceea ce s-a întamplat cu creștinizarea populației băștinașe din America Latină dar și fenomenul paranormal al ”bilocației”, acțiunea din Îngerul Pierdut se desfășoară pe durata a 72 de ore intense, dar cu foarte multe referiri la Antichitate și chiar începuturile timpului.




Totul începe în Spania, la Catedrala Santiago de Compostela cu Julia Alvarez. Ea este o restauratoare renumită, căsătorită cu un cetățean american de profesie climatolog. Și tocmai primește vestea răpirii soțului său de către niște extremiști religioși, o sectă care caută ceșe două pietre ”magice” care se presupune că ar mijloci comunicarea cu îngerii ajunse în posesia celor doi soți.

Sceptică, incredulă, chiar temătoare, Julia nu vrea să creadă că doar asta vor cei care i-au răpit soțul, dar când se implică și președintele Statelor Unite ale Americii, împreună cu o organizație americană secretă fondată tocmai pentru a găsi acele pietre și a le folosi pentru a împiedica așa-zisa Apocalipsă, totul devine parcă adevărat.

Conspirații, întâmplări interpretate și reinterpretare în fel si chip, toate pornesc din același punct comun: înainte de marele Potop și de Arca lui Noe, pe Pământ trăiau împreună oamenii și îngerii, cei atât de fascinați de aceasta creație fragilă a lui Dumnezeu încât au riscat decăderea și exilarea din Paradis doar pentru a fi mai aproape de ei. A rezultat o specie cu trăsături umane, dar cu anumite puteri îngerești - clarviziune, abilitatea de a putea comunica cu îngerii.

Totuși, Dumnezeu a trimis Potopul pentru a curăți Pământul de eretici, iar lui Noe și familiei lui i-a permis să supraviețuiască, cu ajutorul Arcei. Noe a reușit să supraviețuiască și chiar să se bucure de o viața lungă după aceea, dar totul cu ajutorul ”tehnicii” îngeresți și a comunicării directe cu cei din Paradis.

În prezent, același lucru îl vor toți: comunicarea cu cei din Paradis pentru a împiedica o nouă Apocalipsă și asta o pot face numai dacă se descoperă unde sunt cele 2 adamante pentru a putea realiza comunicarea.

De la Cartea lui Enoh, Epopeea lui Ghilgameș, Prometeu, Arca lui Noe, John Dee - faimosul astronom, matematician, ocultist si consilier al reginei Elisabeta I a Marii Britanii la Muntele Ararat unde se zice că a ajuns Arca lui Noe după Potop, la State Unite ale Americii cu CIA, NSA si Proiectul Elijah/Ilie, la secta religioasă a yazidiților și până la calea Santiago de Compostela, autorul te plimbă printr-o serie de întamplări aproape neverosimile, de domeniul fantasticului, printre teorii ale conspirației și ale unei noi Apocalipse în fața căreia Omul va fi lăsat singur, fără intervenția divină ... doar dacă Omul nu contactează Paradisul pentru ajutor, astfel revenind la niste vremuri denumite ”de aur” pe când oamenii și îngerii comunicau direct.



Cartea se poate găsi AICI și AICI dacă doriți să o citiți.

Comentarii

  1. Uite cum ma faci tu sa pierd noptile. Dupa ce ca nu aveam timp sa citesc ce imi doream, acum imi mai dai pe lista inca doua carti captivante.

    RăspundețiȘtergere
  2. da, am pus-o si eu la must read.

    RăspundețiȘtergere

Trimiteți un comentariu

Postări populare de pe acest blog

Concurs "În așteptarea Crăciunului" cu Fairy`s Events - ÎNCHEIAT plus CÂȘTIGĂTORII

Puțin câte puțin ne pregătim de Crăciun. Cu liste, cu idei, cu poezii și colinde pentru a-l impresiona pe Moș Crăciun. Ca să nu mai zic că și super/hyper marketurile și site-urile online au început de multișor deja să ne tot convingă să începem cumpărăturile de Crăciun cât mai devreme posibil.
Eu îmi aduc aminte din copilărie că majoritate cumpărăturilor se făceau în decembrie, cât mai aproape de ziua cu pricina, bradul era împodobit pe 24 decembrie, cu colinde de la radio, televizor sau discuri de vinil (chiar, mai există așa ceva?!), mama pregătea mâncarea, tata ajuta la orice era nevoie și apoi noi mergeam la colindat prin cartier, la rude și cunoștințe. Și era foarte frumos!
Acum e frumos din alte motive: redescopăr Crăciunul prin ochii Emiliei și acușica al bebelușului. Și mi se pare la fel de magic ca înainte, doar că din altă poziție: aceea de părinte. De aceea, împreună cu Oana de la Fairy`s Events (și ea mama unei fetițe) ne-am gândit să organizăm un concurs pentru pitici și…

Prin cenușa de visuri de Oana Arion

Mi-am jurat că nu voi mai citi trilogii sau serii care nu sunt publicate în totalitate. Mi-am jurat și nu m-am ținut de cuvânt. Cum să reușești să te ții de cuvânt când în fața ta apare manuscrisul penultimului volum al seriei mult-iubite? Nu poți. Te apuci de citit și încerci să citești destul de repede ca să afli tot și, totuși, destul de încet ca să nu se termine dintr-o dată.
Călătoria mea a început acum vreo 2 ani și ceva, cu lectura primului volum din seria Nemuritor și descopeream atunci un mix de fantasy, romance, umor fin și personaje de care ajungi să te îndrăgostești. Apoi am zis că voi cumpăra următoarele 4 volume și le voi citi când seria va fi publicată integral. Desigur că soarta a avut alt plan: la începutul anului am cumpărat pachetul cu primele 3 volume și in 3 nopți erau gata.




Am crezut că îmi va fi la fel de ușor și cu acest volum 4: mă refer la găsit timp pentru citit, pentru că imediat ce începi să citești și te scufunzi în lumea Victoriei nu prea mai este cale …

Concurs încheiat: Campionatul Național de Joacă pentru Părinți și un mini-concurs

Pe 16 octombrie am fost invitată la Campionatul Național de Joacă pentru Părinți cu Mirela Retegan. A căzut într-o duminică, numai bine a putut să stea tati cu Emi și eu să pot participa. Și mă bucur nespus că am putut face asta.   Cine nu a auzit de Gașca Zurli dintre cei care au copii? "Am o căsuță mică, așa și-așa ...."-ne executam amândoi lângă mândră și dansam de mamă focului și rădeam ca nebunii. "Cântec pentru Maya"-acel Maya e ceva generic, deși dedicat fiicei Mirelei Retegan, poate fi înlocuit cu absolut orice nume, mai ales cel al puiului tău, și îți dai seama că, de multe ori, ei nu vor bunuri materiale ci să fim alături de ei cât mai mult.






Campionatul de Joacă pentru Părinți ar trebui organizat în fiecare lună :) Pentru că merită. Pentru că aș vrea cât mai mulți părinți să se joace, să uite de încrâncenările zilnice și să redevină pentru vreo 2-3 ore niște copii veseli, puși pe joacă și învățați să se distreze.   E vorba despre timp de calitate cu copil…