vineri, 14 octombrie 2016

Edward St. Aubyn - Lapte de mamă (Campania Promovăm Literatura)

Mamă fiind, așteptând al doilea copil, o carte cu titlul ”Lapte de mamă” mi se părea cel mai potrivit în acest moment. Adică eu încerc să trec peste toate problemele care au apărut împreună cu sarcina, să mă ”îmbărbătez” singură că mult a fost, puțin mai este și apoi citesc romanul lui Edward St. Aubyn și rămân în dubii.

Nu este vorba despre calitatea scrierii, care e foarte bună, ci despre problemele care apar în carte, cele cu care se confruntă personajele. De ce? Poate pentru că am pornit de la idee că va fi ceva dulce, ceva pur, matern și numai peste asta nu am dat.

Descrierea cărții, de pe coperta a patra este următoarea?

Patrick Melrose isi vede sotia epuizata de maternitate, mama inselata de catre o fundatie New Age, iar Robert, fiul lui in varsta de 5 ani, intelegand mult mai multe decat ar trebui. Candva bogata si ilustra, familia Melrose se afla astazi in pericol, trebuind sa faca fata promisiunilor incalcate, adulterului si sentimentelor refulate.

O minunata analiza a copilariei si a relatiilor dintre parinti si copii, dintre soti si sotii, Lapte de mama imbina zbuciumul interior al personajelor cu farmecul replicilor spirituale.



Romanul începe, destul de surprinzător, cu gândurile băiețelului de 5 ani, Robert Melrose care își (re)amintește de nașterea lui, senzațiile și ineditul acestui eveniment, mai ales acum că i s-a născut și un frățior. E atât de ciudat, pentru mine, să citesc despre naștere din punctul de vedere al celui născut. Cum i se pare experiența, faptul că vrea înapoi unde știa totul (lumea oamenilor este prea agresivă vizual și auditiv pentru un nou-născut de cele mai multe ori), se teme că acea conexiune cu mama lui va dispărea, dar acceptă totul când este alăptat și simte că relația cu mama lui doar a evoluat. 

În rest, Robert este un băiețel foarte perceptiv, cu o memorie incredibilă pentru cuvinte, oameni și interpretează anumite ”personaje” din viața lor ca un actor desăvârșit, uneori deconcertant pentru un adult să vadă un puști atât de bine dezvoltat în această arie. Plus că pare și este mult mai inteligent decât vârsta lui biologică, aceea de 5 ani. Gândurile și sentimentele lui par mai mult ale unui adult.

Apoi celelalte personaje, mama, tatăl, prietenii și cunoștințele ciudate ale familiei - toate se adună pentru a reflecta și mai mult faptul că nu este o carte care se rumegă ușor. Mama devine parcă obsedată de cel de-al doilea copil, nou-născutul, uitând că are o familie întreagă și că ar fi frumos să își bage în seamă și soțul, măcar câteodată. Robert devine puțin gelos pe fratele lui, pentru toată atenția pe care o capată, Patrick se vede înșelat de soție cu propriul lui copil, așadar recurge la băutură, ceva droguri și la o relație clandestină pentru a se simți mai bine. Replicile lui devin sarcastice și misogine, desi recunoaște în sinea lui că și el este de vină pentru situatia creată.

Situatie este cam aceeași câțiva ani buni mai târziu (sincer, nu înțeleg acestă complacere în a suferi, dar a rămâne împreună), inclusiv vacanța în America și descoperirea unor noi oameni. Robert este din ce în ce mai matur, parcă și Thomas (fratele mai mic) nu pare un copil mic, drăgălaș, ci un mic adult, ca și fratele lui mai mare.

Mary și Patrick au ajuns să fie ”un cuplu de birocrați parentali”, legătura lor fiind mai mult una de conviețuire, decât o căsnicie. Mi se pare ca nu au stiut sa gestioneze bine situatia lor, in loc sa vorbeasca deschis, unul arunca cu replici sarcastice, celalalt nu prea dadea atentie, astfel ca instrainarea a intervenit si s-a adancit enorm de mult.

Cu siguranță nu e o carte ușor de citit, unele paragrafe te pun la gândit, altele te neliniștesc (cum ar fi cele despre gelozia pe care o sinte copilul cel mare pe cel mic, cel putin pentru mine), altele te enervează pur si simplu (grandomania lui Patrick din anumite momente, faptul ca își justifică relația cu amanta, băutura și toate celelalte doar pentru că soția nu îi mai dă atenție), uf! uneori chiar voiam să las cartea din mână și să nu mai continui.

Să vă mai zic că romanul de față este volumul al 4-lea din 5 volume scrise de Edwin St. Aubyn? Ordinea este următoarea: Never Mind (The Patrick Melrose Novels, #1) , Bad News (The Patrick Melrose Novels, #2), Some Hope (The Patrick Melrose Novels, #3), Mother's Milk (The Patrick Melrose Novels, #4) și At Last (The Patrick Melrose Novels, #5).

Eu i-am acordat 4 stele pe Goodreads (mai mult un 3,5 decât 4, dar cum nu se pot pune jumătăți de măsură, a rămas 4). Acest articol este pentru campania Promovăm Literatura, inițiată de echipa Literatură pe tocuri.


5 comentarii:

  1. Al doilea bebe? Tu vb serios? Unde am fost pana acum? :)
    Doamne, sa va ocroteasca Bunutul cu toate bucurille!!! :)

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Da, Mona, mai am cam o luna jumatate poate o luna si 3 saptamani si ar trebui sa nasc :) A fost si este o sarcina cu probleme si de asta am stat mai cuminte si nu am vorbit cu multa lume despre asta. De acuma am zis ca na, ar fi timpul, sa nu se sperie mai incolo :)))) Multumim frumos pentru urari! :* Multa sanatate si bucurii si voua!

      Ștergere
    2. Eheee sa vezi ce minune de copil o sa fie! Curaj si multă fericire mai departe! :)

      Ștergere

Mestesugul - arta si meserie - serie de interviuri: Push Design (3)

Push Design este un duo dinamic, creativ până la cer și înapoi, și mai sunt și soț și soție. Mi se pare minunat ceea ce fac ei, plus multel...

Popular