marți, 1 aprilie 2014

Meloman pentru o zi


One good thing about music, when it hits you, you feel no pain.
Bob Marley




Recomandare
Dacă doresti să participi , publică pe blogul tău , o melodie preferată de care tocmai ti-ai amintit si vrei să o impartasesti cu noi si inscrie articolul la "Meloman pentru o zi"!

sâmbătă, 29 martie 2014

O zi specială!

Astăzi am început ziua foarte fain. Leneveam în pat cu Emilia moțăind lângă mine si primesc un telefon. Fan Courier. Ciudat. Nu așteptam nici un colet. Nimic. Da, sunt acasă, imediat vă dau drumul. Primesc coletul, mulțumesc băiatului (nu pot spune că era bărbat, până și la telefon avea voce de băiețel) și ajungem în sufragerie unde ne punem pe rupt ambalajul (Emiliei îi cam place să rupă ambalaje, orice foșnește).



Quelle surprise! Ce surpriză! Primisem un cadou de la Maria. Numai că acest cadou era pentru anul împlinit pe blog. Am înmărmuriot prima dată. Eu, pentru că Emilia scotea niște sunete pe care abia mai târziu mi-am dat seama că sunt de entuziasm.

Primisem un cadou de aniversarea blogului, dar eu mă sințeam de parcă ar fi fost ziua mea. Și asta deși mai sunt câteva luni până atunci. Cum poți să mai spui MULȚUMESC astfel încît să se simtă emoția stârnită în sufletul tău și recunoștința pentru un astfel de gest neașteptat? Nu știu, doar atâta pot zice: a fost un cadou savurat de toată familia.




Așadar, Emilia a primit un costumaș de primavară, în alb și galben, foarte vesel, iar bluzița avea și un desen cu un rinocer sau hipopotam (Doamne, sper că am nimerit! să nu înceapă toți să râdă de mine acuma). La poze nu prea a vrut să stea, era prea ocupată, ba cu o portocală, ba să inspecteze restul cadoului.

Un mărțișor frumos, o floare albastră, un tablouaș interesant și 2 CD-uri completează cadoul primit. CD-ul Emiliei este cu muzică relaxantă pentru bebe, iar eu am primit un CD cu valsuri. (De unde ai știut că îmi plac, Maria? Stăm și ascultam muzică relaxantă sau valsuri toată ziua.)

Cum să nu te simți specială când oameni frumoși, deși de la distanță, rezonează cu tine?! Ce pot să vă mai zic? Doar că vă urăm să aveți și voi o zi specială!

vineri, 28 martie 2014

Picnic improvizat

Mă întreabă dacă ar putea organiza un picnic cu ceai. Eu, surprinsă, o întreb la rândul meu:  Singură? Nu, mama, desigur că nu singură. Cu doi prieteni buni.

Hmm, ce-o mai fi și asta, dar intru în jocul ei. Pregătim niște gogoșele, presărate cu zahăr și scorțișoară, un ceai rooibos denumit Petrecere în Junglă și tăiem câteva căpșunele pe lângă. Pentru ea e un adevărat festin. Acum mă pun și aștept prietenii Emiliei.

-Emi, dar le-ai zis la ce oră să vină?, o întreb eu.
-Desigur, mama. Le-am zis să vină când termini tu de aranjat tot.

Buuun, m-am lămurit. Când nicvi nu măașteptam, uite ca pe canapea aveam 3 pitici aliniați, toți așteptând picnicul improvizat al Emiliei. Să vă explic despre cine e vorba.

Așadar, un pitic ați ghicit cine este: Emilia. Ceilalți doi sunt Ginuța - hipopotămița roz și Tomiță - ursul carpatin. Le-am urat  Bine ați venit! și i-am servit cu ceaiul îndulcit cu miere de albine (Tomiță se cam lingea pe lăbuțe; l-am prins cu una în borcănelul de miere de albine - ce pofticios mai este!). Ginuța, ca o lady ce este, a luat ceșcuța ei de ceai, a ridicat degețelul mic (oricât de greu vi s-ar părea așa ceva, să știți că și hipopotamii au luat lecții de etichetă) și a sorbit ușor din ceai.

-Oh, dar ce bun este! exclamă Ginuța.
-Mă bucur că îți place.

După ce au băut tot ceaiul, au înfulecat toate gogoșelele si căpșunile, s-au pus pe joacă. Zâmbeau cu gura pînă la urechi, mai ales Emilia, și nu-mi mai încăpeam în piele de fericire. Mi-am făcut puiul fericit! Asta contează.


La un ceai cu prietenii

Și acuma urmează parfumul ales: o combinație minunață de ceai negru, bergamotă, uleiuri esențiale, ulei de nucă de cocos și din semințe de struguri, parfumul Earl Grey de la Buffalo Gal Organics se adreseaza acelora care sunt alergici la compușii alcoolici din parfumurile obișnuite. Are o aromă bogată, exact ca și ceaiul Earl Grey. care trebuie savurat.


Tema pentru Clubul Condeielor Parfumate a fost propusă de Silving - Un ceai povestit și savurat între prieteni. Alți condeieri găsiți în tabelul Mirelei, gazda noastră.


joi, 27 martie 2014

Povești fermecate rusești

Mama este învățatoare. Are 28 de ani de când practică această meserie. A știut de la vârsta de 6 ani ce vroia să fie când va fi mare. Astfel că, la 19 ani, după terminarea liceului pedagogic, deja își practica meseria. La 21 de ani era deja mama si se gândea la copilul ei și la viitorul acestuia. Începuse să cumpere cărți. De pe unde putea, cărți noi, cărți vechi, dar toate bune.

Astfel am crescut eu: într-o casă cu cărți la discreție. Poate nu toate cele care imi trebuiau la școală, dar cred ca tocmai asta m-a salvat (cele pentru școală le citeam ca oricare alt elev: din obligație parcă, fără prea multă plăcere). Am început să citesc multe, unele poate nu pentru vârsta mea. Nu cred că îmi amintesc cu exactitate prima carte citită.

Știu că prima mea amintire cu o carte este acesta:

E greu să nu îți placă poveștile. Mai ales dacă vin împachetate frumos. Cartea despre care vorbesc acuma se numește Povești fermecate rusești. O puneam pe mama să îmi citeasca din acestă carte magnifică. Acea coperți tari, cartonate, frumos împodobite cu meri cu fructe imense, cu barbați frumoși călare pe cai maiestuoși sau alte făpturi magice, luptându-se pentru viata lor și a fetei pe care o iubesc. 

Țin minte că mă culcușeam în fotoliu, mama în celălalt fotoliu sau pe pat și începea povestea. Nu mică îmi era mirarea când, în fața mea, apăreau personajele din povești, în plină mișcare, vorbind și acționând de parcă eu aș fi fost în mijlocul lor.

Desenele erau atât de reușite, încât nu mai trebuia decât să-mi pun imaginația la contribuție pentru a le fermeca și a începe acțiunea. Castele magnifice, corăbii plutitoare, buzdugane deasupra capetelor, balauri cu 9 capete, o sobă zburătoare, mere care pot aduce tinerețea sau apa vie care te smulge din ghearele morții.

Pentru un copil hiper-activ, cum am fost, cu o imaginație foarte bogată, acestă carte mă făcea să stau cuminte în locul meu și să ascult glasul mamei (uneori al tatălui meu) depănând poveștile una câte una. Până am reușit și eu să o citesc, pe cont propriu, deja știam toate poveștile din memorie, dar plăcerea de a le citi eu insămi a fost la fel de mare ca atunci când mi le citea unul dintre părinti.



Acum o păstrez pentru Emilia, să vadă și să citească și ea cărțile copilăriei mele.Mi-e dor de acele cărți cu pagini albe si galbene, nu lucioase, cu desene incredibile si povești pe măsură.

De ce am scris acest articol? Pentru a răspunde noii provocări Semn SPRE carte, o temă propusă de psi cu titlul  Prima carte din amintirile mele.

- Mecanismul de desfășure a campaniei: aici
- Pagina de Facebook a proiectului: facebook.com/Semn.SPRE.Carte
- Situația cărților primite și trimise spre viitorii beneficiari: http://atshort.com/carti

Pentru voi, care este prima carte de care vă aduceți aminte? Pe care ați citit-o sau care v-a fost citită? Haideți să comparăm amintiri :)

miercuri, 26 martie 2014

Mfc - Micile placeri ale vietii

Uneori, pana si o ploaie micuta de vara poate fi o bucurie imensa. Mai ales atunci cand nu ai vazut ploaia niciodata inainte. Enjoy it!




PS: Pentru a participa la "Miercurea fără cuvinte", postează pe blogul tău o fotografie sau o serie de fotografii care să transmită ceva frumos și apoi introdu link-ul postării. Mai multe găsiți la Carmen.

Happy WW! Pupici  *:*

PS2: Data trecuta chiar nu avut timp de stat mai mult pe bloguri, pentru comentarii cel putin, deoarece eram in spital cu Emilia. Imi pare rau, dar astazi voi trece pe la toti, ca sa ma revansez. Sper sa aveti o zi minunata!

miercuri, 19 martie 2014

Mfc - Ziare

Fotografiile sunt facute in cadrul targului de carte Librex 2014, Pallas Mall Iasi.







PS: Pentru a participa la "Miercurea fără cuvinte", postează pe blogul tău o fotografie sau o serie de fotografii care să transmită ceva frumos și apoi introdu link-ul postării. Mai multe găsiți la Carmen.

Happy WW! Pupici  *:*

marți, 18 martie 2014

Melomam pentru o zi



Brian Hull

Recomandare
Dacă doresti să participi , publică pe blogul tău , o melodie preferată de care tocmai ti-ai amintit si vrei să o impartasesti cu noi si inscrie articolul la "Meloman pentru o zi"!

Mestesugul - arta si meserie - serie de interviuri: Push Design (3)

Push Design este un duo dinamic, creativ până la cer și înapoi, și mai sunt și soț și soție. Mi se pare minunat ceea ce fac ei, plus multel...

Popular