Nu mai trăiesc pe lumea asta de când am cam renunțat la TV si, mai ales, la știri. Tot ce mă interesează pe mine oricum aflu vreau nu vreau, așadar nu are sens să mă mai complic să le mai urmăresc și eu și să îmi fac nervi.
De data aceasta, chiar nu pot tace, nu pot rămâne nepăsăstoare. Pentru că sunt femeie, pentru că sunt OM și îmi pot imagina ce simte fata. Nu e nevoie de un exercițiu de imaginație prea mare și plin de efort. Trebuie doar să îmi las imaginația, și așa extrem de bogată, să fie liberă pentru un moment pentru a putea simți durerea, rușinea, neputința, umilința, dorința de a se ascunde de lume a fetei violate de acele 7 ”animale” (îmi pare rău, dar ființe umane nu îi pot numi, așa cum nu sunt nici criminalii, pedofilii).
